Modulele optice sunt niste dispozitive de tip hot-plug folosite in comunicatiile de date. De obicei aceste dispozitive au o interfata electrica la un capat si o interfata optica la celalalt capat. Forma si specificatiile tehnice ale modulelor optice sunt stabilite prin intermediul unui MSA (Multi-Source Agreement) semnat de companii precum Cisco, HP, Finisar, si Juniper. Pentru a reduce costurile cercetarii si dezvoltarii aceste companii au cazut de acord asupra unor anumite dimensiuni si parametrii tehnici pentru aceste dispozitive pe care le-au denumit Form-Factors (factori de forma). Primul factor pentru transmisii de 1GB a fost GBIC (Gigabit Interface) iar primul factor pentru 10GB a fost XENPAK. Amandoua au urmat acelasi factor de forma denumit SFP (Small Form-factor Pluggable), oferind viteze de 100Mbit, 1GB si 10GB in aceleasi dimensiuni. Desi forma lor este aceeasi versiunea pentru 10GB este denumita SFP10G sau SFP+ (Enhanced Small Form-factor Pluggable). Modulele SFP ofera o solutie compacta cu aceleasi functionalitati ca ale vechilor factori de forma.

                In prezent distingem 7 tipuri principale de module optice: GBIC, SFP, SFP+, XFP, QSFP si cele mai noi QSFP+ pentru viteze de 40Gbps si CFP pentru viteze de 100Gbps.

Modulele GBIC

Din punct de vedere al performantelor modulele GBIC si modulele SFP sunt identice. Principala diferenta intre cele doua este data de dimensiuni. Dimensiunile mari ale modulelor GBIC limiteaza numarul de interfete care pot fi instalate. In prezent modulele GBIC se folosesc in special cu echipamente vechi care nu sunt compatibile cu standardul SFP.

Modulele SFP

Aceste module sunt cele mai des folosite in prezent. Pot opera pe o densitate mare de porturi si ofera viteze de pana la 5Gbps, teoretic. In practica aceste module se folosesc pentru conexiuni de 1Gbps. SFP-urile suporta diverse tipuri de cablaje precum Ethernet, fibra singlemode, fibra multi-mode si SONET.

Modulele SFP+

SFP+ este o varianta imbunatatita a modulelor SFP. Viteza teoretica pe care o pot atinge aceste module este de 16Gbps dar se folosesc cel mai des cu conexiuni Ethernet sau fibra 10Gbps. In comparatie cu SFP foloseste o alta metoda de encodare a semnalului ceea ce ii permite sa transmita mai multe date cu aceleasi specificatii fizice.

Modulele XFP

Standardul XFP este folosit de foarte mult timp. A fost definit prima oara in 2002. Echipamentele noi care inca mai suporta acest standard sunt rare dar modulele bazate pe acest format sunt inca populare pentru compatibilitatea lor cu echipamentele mai vechi. XFP-urile pot functiona la 10Gbps pe conexiuni SONET, Ethernet sau fibra. Alte beneficii ale acestui standard includ suportul pentru multiplexare si suportul pentru conectorii LC precum si un consum mai redus de curent in comparatie cu modelele SFP+.

Modulele QSFP

QSFP vine de la Quad Small Form Factor Pluggable si este compus din 4 conexiuni SFP+ combinate intr-un singur modul. QSFP suporta viteze de 40Gbps prin conexiuni SONET, Ethernet, fibra sau Infiniband. Formatul QSFP s-a schimbat in mod constant. Conexiunile QSFP "standard" sunt foarte rar intalnite in zilele noastre, QSFP+ fiind preferat.

Modulele QSFP+

Diferentele intre modulele QSFP si QSFP+ nu sunt foarte notabile. Prin mici imbunatatiri aduse de-a lungul anilor la standardul QSFP s-a ajuns la viteze de 40Gbps si chiar mai mari. QSFP28 este formatul care ofera in prezent cea mai mare viteza, suportand pana la 4 conexiuni de 28Gbps simultan, adica 112Gbps. Formatul este disponibil atat pentru conexiuni de fibra cat si pentru cupru.

Modulele CFP

CFP este cel mai nou format de modul optic. C vine de la "centum" care inseamna "o suta" in limba latina. Acest standard suporta sisteme de 100Gbps Ethernet. Formatul este disponibil in mai multe variante, precum CFP, CFP2 sau CFP4, care nu sunt compatibile intre ele. Fiecare noua generatie de module CFP este mai eficienta din punct de vedere al consumului si vine cu dimensiuni reduse in comparatie cu generatiile anterioare.